Nu vreti sa intrati....aici vine moartea [ deschis ]

Helena zambi calma, privindu-l pe Kanon cum isi sterge cafeaua de pe fata si par.
- Mda, iti sta mai bine asa.
Zise ea zambind in continuare.

-Da...incep sa fac streaptease acum.
Imi este foarte cald!
Kanon isi sterse cafeaua de pe fata si din par si se aseza pe fotoliu uitandu-se atent la Helena.

Helena isi lua alta cafea, band-o incet, savurand fiecare inghititura.
Se forta sa nu priveasca s[re Kanon, zambind visatoare spre scaunul gol din fata ei.

Kanon o lua in brate, fiind atent sa nu arunce cu cafea in el din nou.
-Nu mai scapi de data asta^^.
Scuze^^

Helena il privi incruntata, insa nu il dadu la o parte.
- De data asta.
Puncta ea zambind subtire.

-Heeh^^
Am castigat.
Kanon isi puse capul pe umarul ei, incolacindu-si mainile pe soldurile Helenei.
"Ahhh...."
"JUst like Heaven"

Helena zambi, simtind instinctiv nevoia imperioasa de a-l impinge, insa hotara sa il lase cateva minute in pace.
Isi sprijini barbia de capul lui rosind putin cand ii simtii mainile pe solduri.

Kanon se aproie mai mult sarutand-o pe gat pe Helena.
Iisi stranse mainile si cmai tare pe soldurile ei.
"Jesus Christ...cafeaua aia chiar era fierbinte"

Helena incerca sa il impinga pe Kanon, nimerind din greseala cu mana in josul abdomenului lui.
Cand simtii catarama lui rece de la curea isi retrase mana jenata, strangandu-si din reflex genunchii cand simtii apasarea pe solduri.

-Nu aici...te rog..
Kanon o privea triumfator bucurandu-se de priveliste.
-Iiti sta bine cu rosu...ar trebui sa te imbraci asa.

Helena il impise mai incolo ridicandu-se.
- Nu a fost intentionat...
Zise ea inrosindu-se puternic.

-C'mon....vin-o inapoi....
Sau vrei sa plecam?....
Kanon isi schimba atitudinea devenind din nou fara expresie.

Helena se aseza pe scaun uitandu-se intr-o parte.
- Eu am termnat ce aveam de facut aici...
Zise ea fara intonatie.

-Bine...atunci putem pleca daca vrei...
Kanon se ridica intinzandu-i o mana ca un gentleman.
-Mergem?...

Helena il lua de mana doar ca sa nu-l lase cu mana intinsa, oftand.
- Bine ....
Zise ea ridicandu-se si luandu-si geanta grea de jos, fiind bucuroas aca nu trebuia sa stea iar pe tocuri.

-Heeh^^
Kanon ii lua geanta si si-o puse in spate.
-Haide....doamnele primele.
Acesta ii facu un semn usor din mana si astepta sa plece prima.

Helena il privi ciudat.
- Oo da ...
Zise ea oarcum plictisita iesind si uitandu-se in jur.

Kanon o urma prin multime facandu-i loc.
-Esti in regula?..
Acesta ii sopti la urece in sperranta ca va auzi.

Helena il prinse incordata din mana, caci vazuse pe cineva care nu ar fi trebuit sa fie acolo, in nici un caz sa o observe.
- Da, sunt bine, dar ar trebui sa disparem mai repede de aici.
Ii raspunse ea tot in soapta incercand sa se faca neobservata.

-Ok...
Kanon se uita de jur imprejur discret incercand sa vada ce a schimbat-o pe Helena atat de brusc.
Merse dupa ea si iesi din discoteca.

Helena simtii privirea acelui barbat in ceafa, si, in dorintade a nu fi vazuta, sari si il trase si pe Kanon in baia fetelor, lasandu-se cu spatele pe usa.
- Pfiu, era cat peace sa ma vada!

Kanon lasa geanta jos de pe umar si puse o pana lana umarul Helenei pe usa.
-Ce naiba se petrece aici?...
Acesta se uita direct in ochii ei.
-Cine te urmarea?

Helena isi muta privirea.
- Nu e important, e un tip ccare m-a vazut cu mafiotii aceia... in ultimele saptamani se tot tine dupa mine cand ies in public...
Explica ea gesticuland.

Kanon enervat o apuca de barbie ca sa o priveasca in ochi,.
-Mie de ce nu mi-ai spus ca ai probleme?....
Crezi ca mie nu-mi pasa?...
Poate cva eu sunt presupusul care ar trebui sa aiba grija de tine!

Helena ii sustinu privirea incruntandu-se usor.
- Nu e nimic serios... Doar ca nu am chef sa atrag atentia pe aici, prea multi mafioti pentru gustul meu.
Spuse ea privind in alta parte.